Proiectul planului de buget al Romaniei pe anul 2009, la data cand este scris acest articol (25.01.09), se pare ca preconizeaza pentru cercetarea stiintifica 0,13% din Produsul Intern Brut (PIB) fata de cca 0,7% cat a fost in 2008. In cifre, suma alocata in 2008 a fost de cca. 2.0 miliarde de lei, fata de cea care, se vehiculeaza ca ar fi in 2009 de 700 milioane lei, adica la nivelul anului 2005. Tinta europeana, fixata in anii trecuti, era de 1% din PIB si urma sa fie atinsa de Romania in 2010, deci se situa pe un trend ascendent.
Situatia s-a schimbat dramatic. Exista pericole reale cauzate de reducerea bugetului. Toti intelegem ce inseamna criza globala, buget de austeritate, economii, necesitatea unei mobilizari exemplare asa cum se vede in jurul noului presedinte ales al SUA, Barack Obama pentru inlaturarea rapida a efectelor recesiunii economice. Nu revenim cu detalii asupra modului de rezolvare a crizei in SUA, punctual pentru stiinta si educatie, de catre noua administratie americana (v. aldine din 16.01.09, P. T Frangopol, "Educatia si Cercetarea la rascruce").
Nu intelegem insa, logica si modul de abordare pentru rezolvarea crizei financiare de catre clasa politica romaneasca si de Guvernul Romaniei, care a ales sa arunce in derizoriu domeniile stiintei si educatiei, ce nu pot fi separate. Ele reprezinta un tot. Acestea sunt in momentul de fata prioritati de grad zero in SUA, Uniunea Europeana (UE), China, India, Japonia etc. tari aflate de asemenea in criza, dar care nu isi propun, ca in Romania, sa economiseasca bani pe spinarea stiintei si educatiei, punand in pericol, prin distrugerea cu buna stiinta, a viitorului natiunii, cu consecinte dramatice pentru siguranta nationala a tarii. Dimpotriva. Mentin aceste prioritati, cu reduceri inerente de fonduri, dar nu prin decapitari ca in Romania. Sa ne explicam succint, prin exemple