Reducerea sau eliminarea unor sporuri, anunţată de Emil Boc, îi sperie pe angajaţii din administraţia publică locală şi judeţeană

Anunţul făcut de Emil Boc, cu privire la reducerea sau eliminarea sporurilor negociate de către funcţionarii publici prin contractul colectiv de muncă, a dat frisoane bugetarilor.

Acum, că informaţia a fost aruncată pe piaţă, angajaţii la stat au inima cât un purice când se gândesc că hotărârea de guvern care le va micşora considerabil veniturile poate apărea din moment în moment. Sindicatele nu au avut încă nicio reacţie în acest sens, dar mai mult ca sigur că vor avea în momentul în care anunţul făcut de premier va deveni o certitudine. Sporurile puse pe lista neagră de Executiv nu sunt cele prevăzute de codul muncii, precum sporul de vechime sau sporul de noapte, ci acelea pe care sindicatele le-au negociat cu instituţiile şi care au fost incluse în contractul colectiv de muncă.

86 de sporuri

În ultimii ani, România a devenit o ţară a sporurilor, mulţi bugetari reuşind să-şi dubleze sau chiar să-şi tripleze salariile prin aceste „artificii". În instituţiile de stat din România, există în prezent nu mai puţin de 86 de sporuri. În topul instituţiilor ai căror angajaţi beneficiază de cele mai multe sporuri se situează Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu 37 de stimulente, urmat de Ministerul Apărării Naţionale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu 29 de sporuri, de serviciile secrete, cu 27 de sporuri, sănătate - 26 şi de instanţe şi Parchete - 20. Printre aceste 86 de sporuri se regăsesc unele de-a dreptul absurde, cum ar fi sporul pentru folosirea limbilor străine, indemnizaţia de ambarcare, sporul de îngrijire a cailor sau câinilor sau prima de paraşutare.

Dacă măsura anunţată de Emil Boc va deveni o certitudine, ar putea crea un adevărat şoc în rândul fun