Preoţii nu mai pot oficia slujbe în Biserica Domnească din Curtea de Argeş pentru că autorităţile locale spun că este un monument istoric.

Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc“, cel mai vechi lăcaş de cult al Ţării Româneşti, a devenit obiectul unei dispute între reprezentanţii Episcopiei Argeşului şi Muscelului şi a autorităţilor locale, în frunte cu primarul Nicolae Diaconu.

Conflictul a început în 1995, când biserica a intrat în domeniul Episcopiei, dar şi în lista indicativă de patrimoniu a UNESCO. Atunci, primăria a luat măsuri şi, aşa cum vin indicaţiile legate de monumentele istorice valoroase, a decis să pună lacăt pe uşa bisericii. Mai târziu, în anul 2002, primarul de atunci, Gheorghe Nicuţ, a eliberat o aprobare prin care Episcopia putea lua în administraţie Biserica Domnească, urmând ca aceasta să se ocupe de demersurile prevăzute de legea organizării şi funcţionării Bisericii Ortodoxe. Acestea n-au putut fi făcute imediat, iar noul primar venit, Nicolae Diaconu, a dat o altă hotărâre: biserica să rămână închisă.

Taxe şi impozite plătite de preoţi

Chiar dacă actualul primar a scos lăcaşul din lista bisericilor în care se oficiază slujbe şi a hotărât ca acesta să fie o proprietate publică a Consiliului Judeţean sub administraţia Muzeului municipal Curtea de Argeş şi să funcţioneze ca muzeu, Episcopia Argeşului a continuat să-i plătească la stat toate taxele şi impozitele.

O cerere adresată de Prea Sfinţitul Calinic, în luna octombrie a anului trecut, Ministerului Culturii şi Cultelor a avut ca răspuns aprobarea pentru oficierea slujbelor în Biserica Domnească, respectiv a Liturghiilor şi a slujbelor de canonizare a Sfinţilor Iachint de la Vicina şi Neagoe Basarab. În schimb, monumentul istoric rămânea în proprietatea publică a Consiliului Local Argeş.

Documentele ambelor părţi au hot