În lumea profesioniştilor jocului de table sau de backgammon, e loc doar pentru cei cu bani şi pentru cei care ştiu când să se oprească. Sursa: Maria Craus
Zarurile nu mai sunt de mult învârtite doar de zidari sau de pensionari, prin parcuri. Există maeştri ai jocului de table şi ai variantei sale mai evoluate, backgammon, care câştigă bani grei din asta.
Le căra sifoane bătrânilor din parc
Ieşeanul Viorel Gheorghiu este dublu campion naţional la table şi backgammon şi e „uns cu toate alifiile“. El ştie table de când era copil şi căra sifoane pentru bătrânii care jucau în parc. A continuat cu poker, în studenţie. „Ştiu şi regulile la barbut, dar nu am jucat. La mine totul este sub control, totul este programat, nu am stat niciodată până noaptea târziu“, povesteşte Gheorghiu. Este cumpătat, devine întruchiparea unui adevărat paradox: a fost la Monte Carlo, în „Mecca“ europeană a jocurilor de noroc, însă nu a cheltuit nici măcar un dolar acolo. Va reveni însă la Monte Carlo în acest an, după o dublă victorie la Suceava: Gheorghiu este căpitan al naţionalei României la Campionatul Mondial ce se va ţine în capitala europeană a jocurilor de noroc, în luna mai.
Ieşeanul se consideră aproape imbatabil la „mânuirea“ zarurilor: „Cu oricine am jucat table şi backgammon, am ieşit întotdeauna pe plus, la mine e totul sau nimic. Le-am luat banii multora, iar la Suceava, când am câştigat ambele titluri, am avut o ambiţie teribilă să-i bat pe adversarii mei, dusă până la sacrificiu“.
Jackpotul pleacă de la 8.000 de lei
În toată România există 40-50 de maeştri, iar un jucător fără bani nu are ce căuta în această lume. Taxele de înscriere la concursuri şi cheltuielile cu deplasarea în staţiunile unde se desfăşoară întrecerile îi elimină din start pe săraci. „Trebuie să te autofinanţezi, eu am un fond al meu