S-a născut în Long Island, în partea de sud-est a New Yorkului, şi a copilărit în oraşul furnicar despre care se spune că este locul unde au fost inventate câteva feluri de mâncare celebre, precum: salata Waldorf, ouăle Benedict, vichyssoise (o supă pentru care pretenţiile americanilor au stârnit deja o dispută cu francezii, care şi-o revendică şi ei), mallormars (biscuiţi din făină graham, înveliţi în ciocolată), puiul "ŕ la King" sau mult mai renumita băutură Bloody Mary.
Harvey Milk – pentru că despre el este vorba – a lăsat posterităţii puţin din existenţa lui newyorkeză, care pentru cei mai mulţi dintre biografii lui aproape că nici nu contează. Important este ce a făcut după 42 de ani, când s-a stabilit în California, în San Francisco.
De ce este atât de important ce s-a întâmplat cu acest bărbat în floarea vârstei după ce a ajuns pe Coasta de Vest? Poate pentru faptul că a reuşit să rupă nişte bariere ce păreau de netrecut la jumătatea anilor ’70: să promoveze drepturile minorităţilor sexuale şi să devină primul homosexual votat într-o funcţie publică.
"Milk", pelicula regizată de Gus Van Sant, bazată pe povestea reală a politicianului american Harvey Milk, a fost nominalizată anul acesta la premiile Oscar la nu mai puţin de opt categorii. Semn că societatea californiană, care l-a "sancţionat" în 1978, asasinându-l pe Milk (oficial, a fost vorba despre frustrarea unui coleg din Consiliul Supervizorilor oraşului San Francisco, Dan Withe, care tot atunci îl ucidea şi pe primaul George Moscone), e dispusă să accepte mai uşor o comunitate cu obiceiuri sexuale distincte de ale majorităţii.
În stil californian
Sean Penn îl interpretează magistral pe Harvey Milk, despre ale cărui preferinţe culinare filmul ne lasă să aflăm destul de puţin. Cunoscându-i însă originea newyorkeză, ştiind că v
