Cu toate ca este infinit, spatiul devine din ce in ce mai aglomerat - si mai periculos.
Pe masura ce tot mai multe tari intra in clubul celor care trimit diverse dispozitive pe orbita si in conditiile in care actiunile in spatiu nu sunt guvernate decat de cateva tratate si legi internationale, spatiul devine mai aglomerat decat o intersectie din Bucuresti, la ora de varf.
Satelitii geostationari trebuie sa ocupe un singur "inel" deasupra ecuatorului, la aproximativ 35.800 de kilometri de pamant. Este limpede deci motivul pentru care numarul limitat de locuri disponibile declanseaza conflicte intre tarile dornice sa-si lanseze sateliti.
Ca si intersectia susmentionata, spatiul trebuie sa fie reglementat de un program de "management al traficului", fara de care vom avea mult mai multe incidente precum ciocnirea dintre doi sateliti, saptamana trecuta.
In plus, in spatiu nu se afla doar sateliti. Accidentul de saptamana trecuta a aruncat in spatiu aproximativ 2.000 de bucati mari de materiale(fara a pune la socoteala tonele de deseuri care plutesc deja deasupra pamantului cu viteze 30 de kilometri pe ora) si pe care orice nava va trebui sa le ocoleasca cu grija de-acum incolo.
Printre acestea se numara si geanta cu scule ale unui astronaut ghinionist care a pierdut-o in timpul unei iesiri in spatiu pe Statia Spatiala Internationala. Fiecare dintre acestea are capacitatea de a produce mari daune sau chiar distrugerea totala a unui satelit, spre exemplu.
Lipsa regulilor in acest domeniu permite tuturor statelor participante la actiuni in spatiu sa se comporte dupa cum cred de cuviinta. Rusii, spre exemplu, nu si-au adus la sol satelitii dezafectati, si, ca urmare, unul dintre acestia a fost implicat in recentul accident de deasupra Siberiei.
Mai mult, nicio tara nu si-a limitat cantitatile