La nu mai putin de 76 de poeti le-a vibrat sufletul si le-a zbirniit condeiul (creionul, stiloul, pixul, masina de scris, calculatorul) la atingerea anteica cu duhul, cu vazduhul sau cu sfintele noroaie ale Iasului etern. Implinirea a 600 de ani de la prima atestare documentara a orasului Iasi a fost un nesperat prilej, pentru editori, de a smulge niscaiva fonduri din visteria municipala spre a reitera scriptic lirica urbei de pe cele sapte coline. Doua antologii poetice s-au itit din tiparnite: Noaptea condeierilor, scoasa de Editura Cronica, Poemele Iasilor, la Editura ALFA. Ne-om dedulci mai la vale dintr-a doua. Nicolae Panaite, poetul-editor, a avut ideea de a aduna intre doua coperti cam tot ce s-a scris poeticeste despre, dinlauntrul si dinafara acestui oras aproape mitologic, oricum mitologizat. La nu mai putin de 76 de poeti le-a vibrat sufletul si le-a zbirniit condeiul (creionul, stiloul, pixul, masina de scris, calculatorul) la atingerea anteica cu duhul, cu vazduhul sau cu sfintele noroaie ale Iasului etern. Nu cred ca mai exista vreun oras in Romania atit de liricizat. Am incercat eu insumi, prin ani, sa-mi explic, fara a reusi, de unde emana fascinatia urbei, mai dintotdeauna risipita alandala pe cele sapte coline, avind repere de istorie si legenda, dar si o mizera stare urbana, ca si alte orase - si cu toate astea Iasul e perceput (oricum, era) ca o Mecca a romanilor. O explicatie am afla-o la batrinul Iorga care, deplingindu-i pe acei "romani care n-au fost niciodata la Iasi", conchide ca aici s-au scris "foile celor mai frumoase cronici", iar "spiritul trecutului nostru (...) traieste in acest loc mai viu si mai bogat decit oriunde aiurea". O fi, ca prea-i zice cu foc. Deja regretatul Constantin Ciopraga a vibrat jubilant la sarbatoarea multiseculara a Iasului si i s-a mai ingaduit a scrie, Pe fundal poetic,, prefata antologiei ce pentru el a fost,