Mapele judecătorilor și procurorilor rămân „la secret”, ca urmare a unei acțiuni intentate în instanță de Asociația Magistraților din România (AMR), dar și din cauza practicii neunitare a Curții de Apel București.
Inițiativa AMR este însă contestată chiar și de unele dintre organizațiile neguvernamentale înfrățite cu AMR în „Alianța pentru o Justiție Europeană în România”, precum Asociația Pro-Democrația și Agenția de Monitorizare a Presei.
Totodată, practica neunitară a Curții de Apel București, care a pronunțat soluții diametral opuse în litigii identice dintre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și diverse asociații profesionale ale magistraților, este incriminată chiar și de unii dintre judecători.
Mircea Toma: „E important accesul la informații”
Președintele Agenției de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, consideră că decizia de a resecretiza mapele profesionale ale magistraților are tocmai efect invers: „Din perspectiva comunității profesionale, cred că este benefic pentru imaginea magistratului să am acces la informațiile mai nuanțate despre unii dintre magistrați, decât să am o imagine global nefavorabilă despre toți magistrații. Consider că rațiunea acționării în instanță a CSM a fost un calcul greșit al asociațiilor de magistrați”.
Mircea Toma explică: „Acordarea accesului public la informațiile privind sancțiunile magistraților poate avea efecte dorite și nedorite. Publicarea unor sancțiuni minime riscă să submineze încrederea justițiabililor în actul de justiție. Însă, abaterile disciplinare vecine cu infracțiunea, cum ar fi cele care duc la manipularea justiției, ar trebui să fie știute. Deci, punând în cumpănă, din punctul de vedere al opiniei publice este clar mai important accesul la aceste informații”.
Pro-Democrația vrea tratament egal
Asociația Pro-Dem
