1. In ultima vreme, presedintele Romaniei, Traian Basescu, si-a reafirmat raspicat opozitia fata de autonomia teritoriala pe criterii etnice. Cum explicati insistenta pentru acest subiect?
- Toata incursiunea presedintelui Basescu in judetele secuiesti poarta amprenta campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale. Probabil ca, in strategia electorala a presedintelui, reafirmarea unei pozitii intransigente fata de planurile de autonomie pe criterii etnice ale unor lideri maghiari este considerata o sursa considerabila de capital politic.
Este adevarat ca tema i-a fost servita pe tava cu prilejul vizitei la Budapesta, de un ziarist ungur, care l-a intrebat cand vor deveni autonome judetele Harghita si Covasna? Raspunsul prezidential a fost scurt si categoric: niciodata! Probabil ca lucrurile s-ar fi oprit acolo, daca UDMR si PCM nu ar fi reactionat negativ la declaratiile presedintelui si apoi nu s-ar fi apucat sa agite spiritele, organizand manifestatii de strada. Liderii maghiari din Consiliile judetene secuiesti si din administratia locala, impreuna cu seniorii UDMR din conducerea centrala, si-au reafirmat atasamentul fata de principiul autonomiei, provocand practic o interventie prezidentiala in forta: mai intai, prin cateva fraze rostite la depunerea juramantului ministerial de catre Dan Nica, apoi intr-o conferinta de presa prelungita, care a incununat descinderea de la Covasna. Reluand cu insistenta tema inacceptabilitatii autonomiei pe criterii etnice din punct de vedere constitutional, Traian Basescu a ochit de fapt mai multe tinte, toate cu caracter electoral, si s-a adresat aproape simultan atat romanilor cat si maghiarilor.
Pentru romani, discursul anti-autonomist avea drept scop sa mobilizeze, in vederea prezidentialelor, electoratul nationalist roman, care nu este alcatuit doar din votantii PRM, cum s-a speculat, ci si din simp