Aurul dacilor e pe maini bune
In fiecare primavara, cand zapada se ascunde in pantecele muntilor iar batranele cetati dacice se scutura de inghetul iernii, apar ei: cautatorii. Pe hartile lor se afla comori mult mai valoroase decat aurul: aflarea adevarului despre strabuni si, in acelasi timp, regasirea. Regasirea unei identitati pierdute undeva in negurile istoriei. Cautatorii sunt tineri. Entuziasti, temerari, lupta cu pasiune pentru salvarea traditiilor amenintate de globalizare. Cautatorii sunt cei care isi saruta iubitele de Dragobete si nu de Valentine's Day. Sunt cei pentru care se deschid cerurile in noaptea de Sanziene.
Foarte diferiti ca profesie, uniti in cateva organizatii non-guvernamentale, si-au ales ca scop cultul istoriei, protejarea siturilor arheologice si promovarea valorilor si traditiilor nationale. Mandri de ceea ce au reusit sa faca in numai cativa ani, uneori cu ajutorul autoritatilor, dar de cele mai multe ori singuri, avand ca unica sursa de finantare propriul buzunar, sunt decisi sa duca la capat ceea ce au inceput.
EDUARD TANASE,
Asociatia "Dacia Nemuritoare" din Bucuresti
"Sa nu uitam cine-am fost, dar nici cum se cade sa fim"
- De ce pasiunea pentru Dacia si nu pentru o alta perioada din istoria Romaniei de astazi?
- As incepe raspunsul cu afirmatia unui mare roman: "Daca o generatiune poate avea un merit, e acela de a fi un credincios agent al istoriei".
Or, niciodata ca astazi, istoria nu a fost data, public, uitarii. Plina inca de falsurile necorectate ale epocii comuniste, ea este din nou agresata prin deformare si mutilare. Ca de pilda epoca dacica, pe cale sa dispara din manualele de istorie predate in scoli. In ce ma priveste, eu am ajuns la daci ghidat de Eminescu, Sadoveanu, Eliade, Blaga, Cioran. Pentru acestia, si nu numai, Dacia e un episod important a