Ministrul de Externe Cristian Diaconescu s-a dus la Roma pentru a apăra drepturile şi demnitatea lezate ale milionului de români care muncesc cinstit în Peninsulă şi realizează, potrivit spuselor sale, 1% din PIB-ul Italiei. Terenul a fost pregătit de organizaţiile româneşti de acolo, îngrozite de valul de românofobie care a cuprins Italia după agresiunile atribuite conaţionalilor. Statisticile sar în ajutorul diplomaţiei de la Bucureşti. 2.850 de români, deci sub 0,3% dintre membrii comunităţii sînt, în prezent, în arestul poliţiei. Prin comparaţie, peste 200 dintre cei 5.200 de italieni care au drept de şedere în România – adică aproape 4% – sînt cercetaţi penal, cei mai mulţi pentru infracţiuni economico-financiare. Manevrate abil, umorile învăluie cifrele şi le neutralizează. Crima şi violul nu au culoare etnică sau naţionalitate – strigă, ultragiaţi, oficialii de la Bucureşti şi românii din Italia. Unui poncif i se poate răspunde cu altul: nici emoţia sau resentimentele nu sînt îngrădite de frontiere. De peste două săptămîni, handbalistului român ucis de interlopi într-un oraş maghiar i se dedică toate victoriile obţinute de echipele româneşti în cupele europene. Şi tot nu e suficient. Conaţionali de-ai noştri nutresc – pe ascuns sau făţiş, asemenea „gînditorului“ prosîrb din Groapă, Cornel Dinu – speranţa ca extremiştii sîrbi şi camarazii lor din Garda maghiară să dea iama prin ţigănimea ungară şi să-i pedepsească exemplar pe ucigaşi. La Roma, Forza Nuova a ieşit pe străzi pentru a cere expulzarea clandestinilor şi a imigranţilor care au antecedente penale, pedepsirea drastică a violatorilor şi interzicerea dreptului la liberă circulaţie pentru români. Magazine cu proprietari români au fost atacate, iar un conaţional surprins în timp ce încerca să fure o maşină în apropiere de Roma a fost aproape linşat de un grup de 20 de persoane. Sute de pliante cu c