Cum era viaţa unui manechin de top în anul 1989? Pentru studenta la Institutul de Teatru şi Film Bianca Brad era în acelaşi timp obositoare, dar şi foarte incitantă...
Chiar dacă în anul 1989 existau oficial în Bucureşti cinci case de modă, doar două erau reprezentative din acest punct de vedere: Venus şi IMOB. Celelalte trei – UCECOM, Adesgo şi Confex – erau de fapt fabrici de confecţii/tricotaje care, datorită activităţii lor, puteau organiza şi prezentări de modă. Însă la Confex/Apaca, unde activa Bianca Brad, exista un regim mai special, pentru că acolo se organizau vizitele oficiale.
"Deşi designerii aveau destulă libertate, moda nereprezentând pentru Partid şi Stat nici un pericol, atunci când era o prezentare pentru şefii de stat aflaţi în vizită în România trebuia să venim la lucru cu mult timp înainte. Se făcea o regie specială. Peste tot erau securişti, fiind prezenţi şi în cabinetele de schimb. Manechinii şi directorii aleşi să întâmpine oaspeţii erau dezinfectaţi şi primeau un text pe care să-l spună la sosirea oficialilor", povesteşte Bianca Brad.
Care era statutul manechinilor în acea perioadă? "Erau în total aproximativ 30 de manechine şi foarte puţini manechini care participau şi la alte case decât la cea la care erau angajaţi. Pe cărţile de muncă era trecut «lucrător economic» şi aveam program de 8 ore, cu condică! Prezentările de modă se ţineau în sălile special amenajate din cadrul fiecărei case de modă, dar se mai desfăşurau şi în afara lor, de obicei la Hotel Intercontinental şi uneori la ambasade", continuă actriţa.
Cine prezenta moda în anul 1989? Bianca Brad spune că se dădeau din când în când anunţuri prin ziare, pentru concurs. Datele fizice contau, dar nu erau neapărat obiective, adică nu se ţinea neapărat cont de înălţime sau de re
