Dar cum mania grandorii l-a orbit cu totul pe autorul "Orbitorului", el a ales sa dea autografe pe cartea lui Proust. O prietena traducatoare, aflind si ea stirea asta, a izbucnit in ris si m-a intrebat: "Oare cum o fi semnat? Woolf sau, mai modest, Cartarescu?". * Am vazut-o pe ministra Turismului, Elena Udrea, la nu stiu ce conclav televizat. Era imbracata intr-o rochie albastra, ce-i drept, frumoasa, insa atit de mulata pe corp, incit vedeau toate formele si... lipsa ori reducerea la minim a lenjeriei. Desi aparitia ei era mai potrivita pentru o intilnire intima, romantica, decit pentru o reuniune publica, Udrea parea a se simti in largul ei asa, cu toate armele de care dispune la vedere. Eu am avut insa un acut sentiment de jena pentru vulgaritatea mesajului subliminal pe care-l trasmitea aceasta femeie aflata la conducerea unui portofoliu in guvernul Boc. Nu tin, Doamne fereste, ca femeile din politica de azi sa arate ca activistele de pe vremea lui Ceausescu - toate ca niste galuste scurte si grase invelite in foi cenusii, singurul lor semn de feminitate parind a fi cocurile inalte incolacite pe crestet. Insa nu mi se pare rezonabil nici ca femeile politice de azi sa arate ca niste tipese iesite la vinatoare. Oare ele nu vad cum se imbraca, pe alte meridiane, femeile care ocupa inalte functii publice? * Intr-una din aparitiile de saptamina trecuta ale „Cotidianului", am citit urmatoarea stire: la o lansare a unui volum de Proust („O iubire a lui Swann", publicat de ziar impreuna cu editura Univers), a fost invitat sa vorbeasca si Mircea Cartarescu. La final, Cartarescu a dat dedicatii si autografe pe... cartea marelui autor francez! Marturisesc ca gestul mi s-a parut de un monumental prost gust. Daca „Mircica" a fost asaltat de fani sa dea autografe si dedicatii, putea s-o faca pe caietele, gentile, buletinele de identitate, genunchii, bratele, capetele, tricou