Relaţii româno-iraniene ● Khamenei şi "Versetele satanice" ● Dezbaterile României libere ● Poveşti de călătorie ● Curiozităţi imperiale ● Recrutări la "Ştefan Gheorghiu" ● Poftiţi la Amara!
Ştirile despre Iran sunt la ordinea zilei. În România se vorbeşte despre vizita preşedintelui Khamenei la Bucureşti. În lume, despre poetul Salman Rushdie condamnat de autorităţile din Teheran la moarte pentru "Versetele satanice". Încep pregătirile pentru aniversarea a 40 de ani de la începutul colectivizării. Secţiile de cadre încheie recrutarea candidaţilor la Academia "Ştefan Gheorghiu”.
Relaţii româno-iraniene
Khamenei – atunci preşedintele Republicii Islamice Iran. Înaintea plecării, fusese semnat Memorandumul privind colaborarea româno-iraniană în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural. Demult, cu şahul Mohammad Reza Pahlavi, detronat de Khamenei, Ceauşescu avusese relaţii privilegiate. Le mai evoca, oare?
Cu întânirea lui Khamenei, Ceauşescu a deschis şi închis seria convorbirilor bilaterale de înalt nivel din 1989. Înţelegerile, în momentul încheierii lor, au fost secrete. După moartea lui, Ceauşescu s-a ştiut că negociase ţiţei.
Khamenei şi "Versetele satanice"
Câteva zile înainte de vizita preşedintelui Khamenei la Bucureşti, o "întâmplare" din Teheran făcuse înconjurul lumii. Împotriva lui Salman Rushdie, după apariţia "Versetelor satanice", ayatolahul Khomeini declarase "fatwa". Chiar dacă poetul devenea cel mai credincios om din lume – transmiteau oficialii Iranului –, orice musulman era obligat să-l trimită în iad. Fie chiar şi cu preţul supremului său sacrificiu. În ştirile din România despre "prietenia şi colaborarea" popoarelor român şi iranian nu-şi găseau însă loc asemenea ştiri: cultura era "factor de cunoaştere şi apropiere între popoare".