- In ultimele zile s-au luat in discutie o serie de planuri alternative anti-criza, care sa completeze masurile luate de Guvern pana in prezent. Din punctul dumneavoastra de vedere, care au fost cele mai eficiente prevederi legislative anti-criza adoptate de Executiv, pana in prezent?
- E clar ca, de exemplu, reducerea cheltuielilor bugetare era o masura necesara. Nu stiu daca toate modalitatile prin care s-au decis aceste economii bugetare au fost cele mai bune, dar ca principiu e clar ca trebuiau facute niste diminuari semnificative ale unor alocatii bugetare. As mai adauga, tot la capitolul masuri bune, recapitalizarea C.E.C.-ului si a Exim Bank, in vederea acordarii de credite intreprinderilor mici si mijlocii.
- Care au fost cele mai putin inspirate masuri anti-recesiune?
- In mod clar, cresterea fiscalitatii, care poate avea un efect contrar. Cresterea contributiei la fondul de asigurari de sanatate, desi e menita sa aduca mai multi bani la buget, in mod sigur nu va aduce fonduri suplimentare la bugetul de stat, ba dimpotriva, va duce la incurajarea muncii la negru. Neinspirata mi se pare ca principiu si fixarea unui deficit bugetar de 2% care, dupa parerea mea, nu va fi atins, iar daca va fi atins, va insemna reducerea drastica a consumului public, lucru care nu e bun pentru economie in ansamblu, ducand la scaderea productivitatii.
- S-au facut, in planurile alternative anti-criza propuneri de concesionari masive ale unor resurse gestionate de catre stat, ultima propunere de acest gen vizand concesionarea Deltei. Cum vi se par aceste initiative?
- Trebuie vazut, de la caz la caz, ce castiga sau ce pierde statul in momentul in care incheie un contract de concesionare, ce economii face, in ce conditii se concesioneaza. Pentru ca poti sa concesionezi o zona precum Delta si sa o primesti inapoi dupa cativa ani, cu o serie de investi
