În mai 1996, o lege stabilea să redea moţilor drepturile economice pe care le-au avut în perioada interbelică, dar au dispărut în timpul regimului totalitar. Sursa: www.motii.ro

Familiile de moţi din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara primeau până la 15 metri cubi de lemn în fiecare an, pentru fabricarea de produse meşteşugăreşti. Se dorea încurajarea marilor meşteri pe care îi ascunde această comunitate şi păstrarea meseriei în tânăra generaţie. Mai mult, reprezentanţii acestei comunităţi îşi puteau vinde produsele în pieţe, fără nicio taxă.

Moţii sunt cunoscuţi ca oameni care pot să folosească la maximum chiar şi un băţ. Din mâinile lor, ies ciuberele dorite de fiecare ţăran, cozile de unelte pe care le găsiţi prin pieţe şi unele dintre cele mai bune butoaie. În satele de moţi, o să vezi numeroase case acoperite cu şindrilă (bucăţi înguste şi subţiri de brad) şi cu uşi sculptate cu mult gust.

Legea a rămas însă pe hârtie, spun moţii, care au ieşit de mai multe ori în stradă, ultima oară în martie 2007. Singura companie care a respectat drepturile legale ale moţilor a fost CFR, care le-a acordat reducere de 50% la transportul cu trenul meşterilor care călătoareau spre a-şi vinde mărfurile. Marfa propriu-zisă era şi ea transportată la jumătate de preţ. În schimb, oamenii nu primeau decât a cincea parte din lemnul promis, iar, în pieţe, erau trataţi ca oricare alt comerciant.

Imagine din ograda unui dogar. FOTO: Uniunea Moţilor (www.moţii.ro)

O "discriminare pozitivă"

În 1996, Partidul Unităţii Naţionale Române propunea repunerea în drepturi a moţilor. Într-o şedinţă a Camerei Deputaţilor, de la începutul anului, deputatul PUNR Costică Ciurtin spunea: "Nu este vorba de crearea unor privilegii pentru locuitorii acestei zone a Munţilor Apuseni, în general, din cele 5 jude