La 32 de ani de la cumplitul cutremur din 1977, „Evenimentul zilei” reconstituie momentele de suferinţă, confuzie şi solidaritate din Bucureştiul aflat în ruină. Sursa: Agerpres
1 /.
Bucureştiul a ars, s-a înecat, s-a prăbuşit sau a fost ros pe dinăuntru de boli, de-a lungul istoriei. Ca în orice metropolă a lumii, şi viaţa capitalei României a fost lovită de dezastru în repetate rânduri. Existenţa oraşului nu aduce cu cea a unui „Paradis”, ci mai degrabă cu a unui loc pur omenesc, supus greşelilor locuitorilor ei sau capriciilor naturii. „Focul cel Mare” de la 1847 a ars un sfert din oraş, „Ciuma lui Caragea” a răpit într-un singur an 90.000 de suflete, iar inundaţiile din secolele XIX şi XX au arătat că Dâmboviţa poate fi un duşman periculos.
Nici o altă calamitate nu a rămas la fel de vie şi de zguduitoare în mintea locuitorilor oraşului ca seismul din 1977. Anul în care Capitala s-a schimbat pentru totdeauna. La 32 de ani de la cumplitul fenomen, „Evenimentul zilei” propune reconstituirea poveştii unui Bucureşti scindat între suferinţă, haos şi solidaritate.
1977: anul marii catastrofe
4 martie 1977, ora 21.21. Cele 56 de secunde şi 7,2 grade pe scara Richter ale cutremurului produs atunci au fost de ajuns cât să ucidă 1.391 de oameni în Capitală (1.570 în toată ţara) şi să rănească alţi 7.596 de bucureşteni. Oraşul a fost de departe cel mai afectat de seism: peste 70% din pagubele totale au fost produse aici, însumând fabuloasa sumă de 1,4 miliarde de dolari SUA. Peste 33 de blocuri mari s-au prăbuşit în tot oraşul. „Toate cadrele militare s-au prezentat din proprie iniţiativă în ’77. S-a creat un centru de criză, sub coordonarea armatei. S-au făcut 16 puncte de lucru. S-a muncit non-stop, zile şi nopţi”, explică maiorul Cătălin Eftene, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a Municipiului Bucureşti
