Fostul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, lămureşte contextul în care s-a propus pentru prima dată înlocuirea termenului "ţigan" cu cel de "rom".
În 1993, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recomandat tuturor ţărilor membre să folosească în documentaţia oficială termenul "roma" pentru a denumi această comunitate, spune Meleşcanu. În acea perioadă, România nu era membră a Consiliului Europei, aşa că recomandarea nu ne viza în mod direct. "Noi am avut statut de invitat la reuniunea la care s-a votat recomandarea, în condiţiile în care România era deja în procedurile de aderare la acest organism. În virtutea acestui lucru, şi România a analizat aplicarea acelei recomandări care făcea ca în documentele româneşti să fie folosit termenul «rom»", a explicat Meleşcanu. Propunerea înaintată Consiliului Europei de schimbare a numelui etniei a venit din partea organizaţiilor de ţigani din diferite ţări, care au făcut un lobby intens pentru acest lucru, precizează fostul ministru de Externe.
În 1995, Teodor Meleşcanu a înaintat un memorandum către premierul de la acea vreme, Nicolae Văcăroiu, în care preciza că noua denumire a unei etnii extinsă pe tot continentul va determina confundarea ei cu românii şi România.
CONTEXT ELECTORAL
"Am atras atenţia asupra pericolului de a fi confundaţi, lucru care ne va crea o mare problemă. Pe paşapoartele româneşti exista vocabula «ROM» înaintea numelui titularului paşaportului, care evident venea de la România. Un alt argument pe care l-am expus în memorandum era acela că majoritatea societăţilor cu capital de stat conţin în titulatură particula «rom»: Tarom, Rompetrol (la acea dată companie de stat - n.n.)", îşi expune Meleşcanu argumentaţia. Memorandumul nu a fost aprobat de premierul Nicolae Văcăroiu, dar a provocat o campanie de presă virulentă împotriva ministrului. "Ziaru
