Pentru mulţi directori de teatru, criza financiară anunţată cu multă putere de convingere este, evident, o piedică în desfăşurarea proiectelor gândite cu ceva timp în urmă. Majoritatea dintre ei încă nu ştiu cum se vor îndeplini, în 2009, bunele lor intenţii de anul trecut. Unul însă, hotărât, abil, aşa cum îi merge vestea, s-a încumetat să declare că el nu crede în existenţa unei crize financiare, ci doar în existenţa unei crize de management. E director la Sibiu.
Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu, condus de actorul Constantin Chiriac, un manager care a ştiut cum să deschidă pentru trupa sa drumul către lumea mare, a afişat deja calendarul pe tot anul: 14 premiere; 13 turnee internaţionale (în ţară doar unul) şi desigur desfăşurarea unei noi ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru, al cărui fondator şi director este. Aşa cum a obişnuit presa şi critica de specialitate, el organizează cu periodicitate vizionări ale noilor spectacole sub forma unor microstagiuni. Am spune, spectacole la pachet. Unele pot fi foarte reuşite, altele mai puţin reuşite. În primele trei zile ale lunii martie au fost prezentate noile spectacole din acest an: “Sfârşit de partidă” de Samuel Beckett, regia Charles Muller din Luxemburg (despre care Jurnalul Naţional a consemnat deja), “Auto-Da-Fé” de Tennessee Williams, regia Theodor Cristian Popescu, şi “Visul unei nopţi de vară” de Shakespeare, în viziunea regizorală a Luizei Brandsdörfer.
Lupta cu sineSpectacolul lui Theodor Cristian Popescu “Auto-Da-Fé” ne poartă de la o extremă la alta a existenţei noastre şi negăsind nimic ne proptim pe mijloc de o speranţă, poate, poate găsim salvarea, în urma acestei lupte cu noi înşine. În această idee s-a montat spectacolul compus din trei piese scurte de Tennessee Williams: “Auto-Da-Fé”, “Aceasta e scara pe care trebuie s-o păzeşti” şi “Vorbeşte-mi ca ploaia