Poarta , de Frederik Pohl (Nemira, colectia Nautilus, 2008, traducere de Mihai-Dan Pavelescu) este primul volum din seria Heechee si a aparut pe piata româneasca in toamna trecuta. Este cel mai premiat dintre romanele lui Pohl, aducându-i patru premii in 1978 (Hugo, Nebula, Locus si Campbell Memorial) si unul in 1979, Aurora. In total, Frederik Pohl a adunat 6 premii Hugo, 2 Nebula, 2 Campbell Memorial, 3 Locus.
Poarta este un roman bine garnisit cu elemente „SF" – pe care cititorul nu foarte pasionat de ramura hard a sefeului le poate sari listit -, dar, cel mai important, dotat cu un personaj. si mai mult decât atât, cu personaje secundare de care autorul chiar a avut grija. Povestea lor nu este o sarabanda de aventuri nesfârsite, desi orice zbor in cosmos este in sine o aventura.
Poarta este povestea lui Robinette Broadhead, Rob sau Bob, perforator-incarcator in exploatarile miniere ale unui Pamânt cu 25 de miliarde de suflete, dintre care, câti au putut, câti au avut noroc, au emigrat spre Marte sau Venus. Cei mai norocosi au ajuns la Poarta, un asteroid impânzit de tuneluri abandonate de o civilizatie straveche, Heechee, ale carei mistere prospectorii de-acolo inca le mai cauta. Bob si-a dorit toata viata sa fie prospector, dar acest lucru nu s-a putut implini decât atuci cind a câstigat la loterie si si- a putut plati drumul. Poarta e un fel de bar al lui Rick din Casablanca, in care toti asteapta, asteapta, asteapta... o lansare care sa le convina, care sa-i duca spre descoperiri rasplatite de administratie cu milioane de dolari. Când au ajuns la Poarta, oamenii au descoperit si câteva sute de nave, despre care nu au aflat cum functioneaza, ci doar ca sunt capabile sa ajunga in diverse colturi ale spatiului. Unii se intorc din aceste expeditii, altii nu. Unii se intorc cu mâna goala, altii cu artefacte care le aduc b
