Ciobanii din Bucegi stiu povesti despre Zamolxe si Decebal
Imi vine in minte ultima mea intalnire cu Sfinxul din Bucegi: lume multa, galagie, muzica, ambalaje aruncate pe jos, zambete false in fata aparatelor de fotografiat. Totul in contrast cu cerul acela urias, coborat deasupra muntilor, si cu tacerea stranie a pamantului. Un loc fara iarba, fara pasari, unde doar vantul clinteste uneori linistea din loc. Si toata lumea aceea pestrita, un soi de pelerini profani, care nu mai cred in nimic... Oare cum arata locul acesta acum doua mii de ani? Sau acum o mie? Au tesut oare vremurile povesti in jurul acestui loc? Si daca da, cine sa ti le mai spuna azi? Chelnerul de la cabana din apropiere? Sau omul de la telecabina?
Dar lucrurile nu au fost mereu asa. Acum cateva decenii, nu prea multe, muntele insemna altceva pentru cei ce-i calcau pragul. A merge pe munte era, mai ales pentru tineri, o forma de libertate, intr-o vreme cand nu prea aveai cu ce sa-ti umpli timpul liber. Fara programe TV, fara calculatoare si internet, tinerii mergeau pe munte mult mai mult decat acum, si cu alta stare de spirit si alt respect pentru natura.
Cristi Ionita a fost multi ani ghid montan pe platoul Bucegilor. Ii cunoaste toate coltisoarele, pana la cele mai greu accesibile. Stie in ce ora, din ce zi, din ce luna in an tremura piatra intr-un loc sau soarele umbreste intr-un anume fel in alt loc. Si, mai ales, stie ceea ce foarte putini mai stiu astazi: legendele locului. Intr-o zi, mi-au cazut in mana cateva astfel de legende, culese de Cristi Ionita, si mare mi-a fost mirarea sa vad ca sunt legate de lumea dacilor.
CRISTI IONITA
"Am cunoscut un baci care stia mai multa istorie ca mine"
- Stii o multime de legende legate de Sfinx, de pestera Ialomicioarei, de Gavane, Babe, Omu, Magura si de alte locuri interesante din Bucegi. De unde l
