Numarul celor care nu au o slujba si care au varste mai mari de 75 de ani a crescut cu 73.000 in luna ianuarie, cu 46% mai mult decat in aceeasi luna a anului 2008.
In ceea ce priveste angajatii cu varste mai mari de 65 de ani, rata somajului nu trece de 5,7%, o cifra mai scazuta decat media nationala, dar mai crescuta raportat la perioada de recesiune din 1981, cand rata somajului atinsese pragul de 4,3%.
Scaderea ratei somajului reflecta, in parte, cresterea numarului de angajari ale persoanelor de varsta a treia. Procentul celor de peste 65 de ani angajati in campul muncii a crescut de la 11,9%, in 2008, la 16,8%, la inceputul acestui an. Pentru persoanele cu varsta peste 75 de ani, scaderea ratei somajului este si mai pronuntata – de la 7,3% la 4,7%.
Odata cu avansara in varsta si cu imbunatatirea serviciilor medicale exista persoane care vor sa ramana cat mai mult in campul muncii. Insa o mare parte dintre varstnici aleg sa lucreze pentru un beneficiu strict financiar.
Un numar tot mai mic de persoane au venitul asigurat fie prin planuri de beneficii bine definite sau prin sponsorizarea lunara garantata pe viata, din partea companiilor pentru care au lucrat.
Persoanele care investisera banii in fonduri de pensii private isi vad agoniseala risipindu-se din cauza turbulentelor de pe pietele bursiere. Angajatii companiilor mai mici sau antreprenorii nu au pensii, ci cheltuiesc din fondurile proprii. Ipotecile si plata serviciilor medicale imping din ce in ce mai multi pensionari sa ia decizia de a se reintegra in campul muncii, mai ales ca planul Social Security si compania care acorda asigurari sociale Medicare nu pot acoperi financiar cerintele pensionarilor.
In momentul de fata, in S.U.A., exista putine programe care sa reintegreze fostii angajati, acum pensionari, insa unele state testeaza programe pilot pentru relocare in