Moştenitorul drepturilor de autor pentru operele lui Vasile Voiculescu cere Curţii Europene pentru Drepturile Omului să rejudece o decizie a unui tribunal din România. Dacă CEDO îi va da dreptate lui Andrei Voiculescu, statul român va trebui să scoată din buzunarul contractat de criză 100.000 de euro. Sursa: srr.ro
"Daţi-le (n.r. cărţile, manualele) gratuit şi atunci vă dau şi eu drepturile gratuit", susţine Andrei Voiculescu, care consideră că unele edituri s-au coalizat şi au creat un scandal, menit să ponegrească imaginea unor urmaşi de scriitori şi, implicit, ai autorilor. Sau, mult mai realist, menit să îşi apere interesul şi să continue "piratatul cu nesimţire", fără a plăti niciun ban. Totuşi, nu se pune problema ca operele lui Voiculescu să fie retrase din manualele şcolare, spune Andrei Voiculescu, cunoscut tuturor din perioada în care era DJ la Europa Liberă.
Interesant este însă că, în situaţia lui Voiculescu, se află un grup numeros de persoane, rude ale unor poeţi sau scriitori incluşi în programa şcolară. "Sunt sute de deţinători de drepturi de autor care nu au făcut niciun fel de demers, de teamă că îi vor costa foarte mult procesele. În plus, unii chiar nu au timp să se lupte cu editurile", spune Voiculescu. Dintre aceştia, amintim doar câţiva: Sorin Alexandrescu (pentru operele lui Mircea Eliade), Ilderim Rebreanu (Liviu Rebreanu), Mitzura Arghezi (Tudor Arghezi), Alexandru, Nicolae şi Elena Preda (Marin Preda).
CEDO a admis plângerea
Se poate spune că, până în 1996, în România s-a piratat "la liber", adică legal. În acel an, statul nostru a fost oarecum constrâns să adopte o lege occidentală a drepturilor de autor, la presiunile marilor firme de software, ale căror programe erau piratate integral. Totuşi, legea proteja şi produsele artistice, permiţând autorilor sau moştenitorilor acestora să negocie
