Creditul extern solicitat de Guvern vine la pachet cu un set de conditii dure. Doar valoarea imprumutului este negociabila. Cind toata lumea fuge de imprumuturi, Romania se pregateste sa contracteze un credit extern. Nu sintem singurii. Tarile mici ale Europei au facut deja asta, dar si alte state au recurs la aceasta stratagema, necesara - spun unii - ca sa trecem peste dificultatile economice. Presedintele a prezentat in fata Parlamentului o suita de cifre menite sa convinga lumea ca imprumutul e musai de facut, dar nu a suflat prea multe vorbe despre consecintele asupra nivelului de trai. Guvernele anterioare au mai pus Romania in bratele Fondului Monetar International in anii '90, dar atunci au avut ce vinde - vechile fabrici de stat, dar si companii sau banci mai mult sau mai putin prospere. Economia s-a dezghetat si toata lumea s-a bucurat cind a fost platita ultima transa a imprumutului facut, undeva imediat dupa anul 2000. A fost o perioada grea, pentru ca totul s-a petrecut pe fondul unei crize economice, dar de mai mica amploare decit cea de acum. Daca noi am cazut in picioare, alte tari au cazut de tot. Argentina, de exemplu, a fost lovita crunt. Televiziunile difuzau imagini cu localnicii iesiti zilnic pe strazi, in vara anului 2001, batind cu lingurile in farfurii de tabla, in vreme ce statisticile aratau ca jumatate din populatie saracise intr-atit de tare, incit oamenii, de foame, furau alimente. S-a dat atunci vina pe politica FMI, nevoit sa acorde unele inlesniri suplimentare Argentinei, dar au fost si voci care au acuzat politica guvernului de la Buenos Aires. Contraexemplul a fost chiar tara vecina, Brazilia, care a imprumutat in aceeasi perioada o suma de trei ori mai mare decit Argentina (respectiv, 30 de miliarde de dolari), pe care a rambursat-o fara probleme. Si argentinienii au reusit sa dea banii inapoi, dar numai dupa ce au recurs la un alt