Muzeul de Arte Decorative din Paris organizează prima expoziţie de bijuterie Art Deco şi de Avangardă. Un număr de 300 de bijuterii şi piese de orfevrărie art deco, aparţinând mai multor muzee din lume şi unor colecţionari particulari, trasează istoria modernităţii genului. Bijuteriile au apărut încă din epocile preistorice şi nu au fost întotdeauna apanajul femeilor. Fiecare epocă şi-a creat propriile podoabe laice sau religioase, menite înfrumuseţării sau afirmării rangului social.
Şi în fiecare epocă, ele răspundeau mentalităţilor, gustului artistic general.Expoziţia, ce se va deschide în 19 martie la Muzeul parizian de Arte Decorative, este gândită în patru mari
secţiuni.
Maşinăriile numite bijuterii
Prima este o retrospectivă a operei unui mare bijutier, părintele modernităţii genului, Jean Déspres (1889-1980). El inventează, în epoca în care maşinile erau un adevărat fetiş, bijuteriile-motor, de obicei din ceramică, dar şi piese decorative.
Noile idei au fost favorizate de cele două mari evenimente de la Paris, „Expoziţia internaţională de arte decorative şi industriale moderne”, din 1925 şi „Expoziţia internaţională de arte şi tehnici ale vieţii moderne”, din 1937. Desigur, gustul general al epocii nu se schimbase atât de repede.
În 1928, Jean Déspres se înscrie la Salonul Oficial de Toamnă cu 30 de piese, refuzate ca „prea moderne”, prin aspectul lor grafic, prin materialele folosite. Generaţia Art Deco se inspiră din curentele de avangardă (Cubism, Futurism, Constructivismul rus).
Bijuteriile lor au forme geometrice, amintind de piesele mecanice, platina este înlocuită cu aurul alb, mai ieftin, sunt folosite materiale noi, ca argintul, metalul nichelat sau cromat, oţelul inoxidabil, aluminiul, lacul. Sunt valorizate pietrele semipreţioase, ca ametistul, topazul, cit