În fiecare an, în capitala austriacă, între lunile noiembrie şi martie, au loc peste 300 de baluri, evenimente ce se bucură de o lungă tradiţie şi care reunesc peste 200.000 de participanţi din diferite grupări profesionale, ca, de exemplu, din cea a pompierilor, a juriştilor, a farmaciştiloretc. În timpul carnavalului, deci în lunile ianuarie şi februarie, se desfăşoară majoritatea balurilor, uneori avînd loc simultan pînă la cinci petreceri zilnic în saloane precum cele din Hofburg (fostul palat imperial de iarnă), primăria vieneză, Palatul Auersperg sau Parkhotel Schönbrunn, aflat lîngă fostul palat imperial de vară. Cele mai cunoscute sînt balul operei şi balul proprietarilor de cafenele, fiecare cu peste 5.000 de parti-cipanţi. Foarte populare sînt balul Bonbon, al membrilor filarmonicii şi al cofetarilor, cu cîte 2.000 de oaspeţi, precum şi balul economiei, cu 3.000 de invitaţi. În ciuda crizei economice mondiale, balul economiei, aflat la cea de-a XX-a ediţie, a avut loc în acest an sub semnul României, ţara invitată în Palatul Hofburg, de la decoraţie pînă la interludiile de spectacol şi la partea culinară, după cum se specifica în invitaţie. Dacă tricolorul l-am regăsit în decoraţia de pe fiecare masă, în ce priveşte aspectul culinar, perechea de crenvurşti cu chiflă sau supa de gulaş oferite petrecăreţilor aparţin mai degrabă felurilor clasice de mîncare ce se servesc la toate balurile vieneze. Cu totul altfel s-a prezentat situaţia la divertismentele artistice. Legînd România în mod inseparabil de poveştile din jurul contelui Dracula, organizatorii au inclus în programul deschiderii festive, printre altele, şi scene principale din opereta Dansul vampirilor. Protagoniştii Lukas Perman şi Marjan Shaki au adus astfel „un fragment de cultură transilvăneană“ – după cum se menţiona în program – în ambianţa imperială a Palatului Hofburg. Tot în cadrul desc