La o scurtă "ochiadă" printre sentinţele păstrate în arhiva Tribunalului Judeţean Cluj din 1989, constaţi cu surprindere că lumea lui ’89 era populată de alcoolici deveniţi criminali din hazard, de ciobani cu memorie lungă la supărare şi bâte şi mai lungi la răzbunare şi nervi, de tineri care au sfârşit în şcolile de muncă şi reeducare din cauza aceluiaşi alcool sau după încăierări care au avut ca subiect dragostea pentru o fată, sau disperaţi care au înfundat puşcăriile patriei pentru că au fost obligaţi de frig şi foame să fure din depozite o scândură şi o bârnă de lemn. Sentinţele pronunţate încadrează faptele în "omor calificat", "furt" şi "tentativă de omor".
Pe rolul instanţelor clujene ajunge la judecată spre sfârşitul lunii februarie un caz inedit. Dincolo de furturile şi crimele judecate, în cazul de faţă, unul dintre cei atacaţi este tocmai organul de Miliţie din comuna Floreşti, judeţul Cluj. După cum reiese din cazul instrumentat şi păstrat în arhiva Tribunalului Judeţean Cluj, în seara de 2 mai 1988, după ora 21:00, poliţistul din comuna Floreşti şi un localnic s-au îndreptat spre restaurantul din centrul comunei pentru a servi o bere. La acelaşi local, dintr-un camion a coborât un alt localnic tot pentru a-şi cumpăra o bere. După cum reiese din prezentarea cazului, până şi în instanţe se spunea deja "au dorit să cumpere ceva de băut, dar la restaurant aveau doar bere". Şi cum se apropia ora închiderii, clienţii au fost rugaţi să nu consume băutura în local, ci s-o ia "pentru acasă".
De aici încolo lucrurile iau o întorsătură halucinantă. Aproape de neînţeles. Un grup de tineri "ţigani", după cum îi numeşte chiar sentinţa penală, puşi pe harţă, l-a lovit pe unul dintre clienţii abia ieşiţi din restaurant. Şoferul camionului a ripostat cu levierul "din dotare". Iar miliţianul Nicolae Manu s-a pomenit luat la
