Albert Einstein este unul dintre cei mai importanţi fizicieni din toate timpurile. Născut în Germania, la Ulm, în 1879, Einstein a crescut la München. Deşi a avut rezultate medii în copilărie şi adolescenţă, geniul lui Einstein s-a manifestat odată cu absolvirea Institutului Tehnologic din Elveţia, când devine profesor de matematică şi fizică.

Aflat în imposibilitatea de a se angaja, Einstein primeşte în 1902 o slujbă la Institutul de Patente din Elveţia. În 1905 primeşte titlul de Doctor în Fizică în cadrul Universităţii din Zürich, în urma unei dizertaţii privind determinarea dimensiunilor moleculare.

Timpul şi masa, concepte relative

La doar 26 de ani, Albert Einstein a publicat studiul “Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare”, teza care a devenit cunoscută mai târziu sub denumirea de “Teoria relativităţii restrânse”, una dintre cele mai celebre contribuţii ale lui Einstein în domeniul ştiinţelor.

În primăvara anului 1905, Einstein a descoperit legătura dintre timp şi materie, dezvoltând astfel o teorie bazată pe două postulate: principiul relativităţii (legile fizice sunt aceleaşi în toate sistemele de referinţă inerţiale) şi principiul invariabilităţii vitezei luminii (viteza luminii în vid este o constantă universală). Din cadrul acestei teze va apărea celebra formulă a lui Einstein “E=mc²” (echivalenţa masă-energie).

Ecuaţia prezintă cantitatea de energie ascunsă într-un corp care poate fi eliberată în procesul de fisiune sau în procesul de fuziune nucleară, procese care stau la baza funcţionării bombei atomice. Prin Teoria relativităţii restrânse, Einstein a spart tiparele unor concepţii tradiţionale, ca cele a lui Isaac Newton. În 1921, Albert Einstein primeşte Premiul Nobel pentru Fizică.

Contribuţii ştiinţifice

Deşi Teoria relativităţii restrânse es