În primele două luni ale anului, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Olt s-au înscris 55 de persoane, alte 100 fiind în aşteptare încă de anul trecut. „Vreau să devin asistent maternal pentru că stau acasă şi am grijă de cei doi copii ai mei. Nu am serviciu şi mi-ar prinde bine nişte bani pe care i-aş câştiga făcând ceva ce îmi place. Sper să fiu acceptată şi să iau un copil mic pe care să îl cresc şi să îl educ eu”, a spus Ionela M., una dintre oltencele care sunt pe lista de aşteptare.

Familiile sau persoanele care au copii în plasament se bucură de o serie de drepturi băneşti care stârnesc invidia celor ce nu au un loc de muncă. Cei încadraţi ca asistenţi maternali primesc un salariu de bază stabilit în funcţie de vechimea în muncă, la care se adaugă un spor de 15% din salariu pentru condiţii de încordare psihică ridicată şi responsabilitate sporită, un spor de 15% pentru cei care au în plasament cel puţin doi copii şi un spor de 24% din salariu pentru fiecare copil cu dizabilităţi, infectat cu HIV sau bolnav de SIDA. În plus, faţă de aceste drepturi salariale, asistenţii beneficiază şi de decontarea cheltuielilor aferente copiilor pe care îi au în îngrijire. Între 6 şi 8,3 lei pe zi pentru hrana copilului, 28 de lei pe lună pentru copiii care urmează o formă de învăţământ, între 366 şi 844 lei pe an pentru haine, jucării, produse de igienă şi rechizite, precum şi decontarea cheltuielilor de locuit.

O meserie dificilă

Pe lângă aceste avanataje, asistenţii maternali au o responsabilitate foarte mare, spun reprezentanţii DGASPC. „Meseria de asistent maternal este una dificilă, iar lucrul cu cei mici nu e deloc uşor. Asistenţii îşi asumă o responsabilitate enormă atunci când iau în plasament un copil, una mai mare chiar decât pentru proprii copii“, a spus Luminiţa Tudora, directoarea DGASPC Ol