Senzaţia de disconfort de la nivelul stomacului, arsurile, digestia dificilă, balonările, însoţite după masă de stări de greaţă sunt semnele unei posibile gastrite hiperacide. Iar primăvara este sezonul propice (re)apariţiei unor astfel de crize. Pe înţelesul tuturor, gastrita reprezintă inflamaţia mucoasei care protejează peretele stomacului. Este bine să ştii să diferenţiezi gastrita acută de cea cronică: forma acută se manifestă brusc, în timp ce forma cronică evoluează lent, pe parcursul mai multor ani.
Cauze diferite în funcţie de tipul gastritei
Administrarea pe termen lung de medicamente precum aspirina sau alte antiinflamatoare provoacă iritaţii şi inflamaţii la nivelul mucoaselor. Abuzul de alcool, consumul de alimente acide, alergiile alimentare, stresul, radioterapia, operaţiile chirurgicale sau traumatismele sunt alte cauze pentru apariţia gastritei acute.
În cazul gastritei cronice, manifestările sunt mai puternice: la nivelul mucoasei gastrice pot apărea leziuni inflamatorii mai răspândite şi mai severe. Gastrita cronică poate persista o bună perioadă de timp fără simptome majore, doar pierderea apetitului.
Aceasta apare cu precădere la persoanele care suferă de reflux gastroesofagian sau de ciroză. Gastrita poate fi şi o consecinţă a infecţiei cu bacteria Helicobacter pylori sau a bolii Biermer (anemie cauzată de o absorbţie deficitară a vitaminei B12 la nivelul stomacului, mai frecvent întâlnită la femeile între 40 şi 55 de ani decât la bărbaţi).
Pentru depistarea afecţiunii Biermer este necesară efectuarea testului Schilling. Acesta constă în administrarea pe cale orală a vitaminei B12, apoi în măsurarea cantităţii acesteia în urină.
Endoscopia, cea mai precisă investigaţie
Principalul examen pentru diagnosticarea gastritei îl reprezintă endoscopia.
