Capela Militară de la Mangalia, ce a adăpostit Brâul Maicii Domnului, a ajuns lăcaş de dispută între credincioşi, preoţi şi armată

„Suntem într-o zi ce va fi înscrisă în cronica oraşului Mangalia, a provinciei Dobrogea şi a României. Cel mai sfânt odor pe care îl are omenirea întreagă, Brâul Maicii Domnului, a poposit trei zile la Callatis-Mangalia, cetate antică şi religioasă, plină de istorie şi evlavie. Această zi a fost rânduită şi pentru sfinţirea Bisericii Militare, prima biserică din România sfinţită în prezenţa Brâului Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor".

Aşa spunea, pe 18 mai 2008, în faţa a 100.000 de credincioşi, a preşedintelui Traian Băsescu şi a unui impresionant sobor de clerici ortodocşi români şi greci, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, prezent la slujba de sfinţire a Bisericii Militare cu hramul Intrarea în Biserică şi Adormirea Maicii Domnului. La numai un an după ce Mangalia s-a făcut remarcată în întreaga Europă creştină, prin găzduirea Brâului Maicii Domnului, o veste cel puţin ciudată a tulburat parohia bisericii abia sfinţite, formată în general din cadre militare, active şi în retragere. Un grup de militari şi rude ale acestora ne-au trimis la redacţie mai multe proteste, dar şi documente prin care arată că Biserica „Intrarea în Biserică şi Adormirea Maicii Domnului" a fost trecută în regim civil, preotului militar Traian Chircu i-a fost luată atât gestiunea lăcaşului de cult, dar şi cheia de la intrare!

Biserica militară, aflată în preajma cimitirului militar, a fost ridicată pe terenul armatei, dat spre administrare Consiliului Local Mangalia, prin Hotărârea de Guvern 738 din 29 august 1996. Conform înţelegerii cu Ministerul Apărării, iniţial, Primăria Mangalia a amenajat aici un cimitir, urmând să construiască şi o „capelă creştin ortodoxă", potrivit aceloraşi convenţii. Con