Moţii sunt o comunitate încercată de istorie şi natură. Dar muzica i-a însoţit pas cu pas pe locuitorii din Apuseni, i-a învăţat ce înseamnă lege şi, apoi, le-a dat dreptul să grăiască liber. Evz.ro vă propune o excursie auditivă în lumea muzicii care nu depinde de studiouri şi instrumente complicate, ci de sufletul şi devotamentul unor artişti adevăraţi. Sursa: Uniunea Muntii Apuseni (www.motii.ro)Sursa: Uniunea Muntii Apuseni (www.motii.ro)

1 /.

Când ai parte de o comunitate izolată, ai toate şansele să dai de muzică tradiţională în adevăratul sens al cuvântului. În acest material, realizat cu sprijinul Uniunii Munţii Apuseni, veţi descoperi un instrument aparte, tulnicul, şi un mare artist al prezentului, Mihai Bâlc, un om care ne arată ce muzică răsuna în Apusenii secolelor trecute.

În titlul materialului, pomeneam de muzica-lege. Ne refeream la o populaţie care a trăit în Apuseni înainte de Hristos, mai exact agatârşii. Scitoagatârşii geto-daci, aşa cum îi menţionează Herodot, erau oameni înstăriţi, care purtau mult aur şi locuiau în preajma Roşiei Montane, zonă cunoscută pentru bogăţia în resurse aurifere. Această populaţie îşi avea legile în versuri şi le cântau ca să le ţină minte.

Se pare că tradiţia muzicală a zonei a început atunci şi s-a amplificat continuu. Călătorim peste secole şi ajungem tocmai la momentul 1848, când apărea celebrul "Marşul lui Iancu". Cântecul a fost interzis ulterior, dar moţii s-au folosit de un şiretlic pentru a fenta legile: ei au introdus marşul în cântecele lor de nuntă.

Tulnicul răsună pe Muntele Găina

Tulnicul nu ţine cont de timp, ci de regulile care s-au păstrat peste ani. Cântările, chemările şi cântecele de tulnic unt interpretate de o singură tulnicăreasă. Mai multe astfel de artiste pot interpreta o melodie pe tonuri, cu un singur tulnic solist. Asta