PAMFLETE CORDIALE
Aceşti indivizi din nordul Bulgariei, din vestul Moldovei, din sudul Ucrainei, din estul Ungariei şi din nord-estul Serbiei ar fi oameni de treabă dacă în creiere nu le-ar încolţi din când în când ideea că au o ţară a lor, pe care o numesc România, şi cu care participă la diverse manifestări interne şi internaţionale. Când ţi-e lumea mai dragă însă, cetăţenii din această zonă geografică reacţionează cu vehemenţă la nişte anunţuri nevinovate, precum a fost cel, potrivit căruia, un cetăţean particular, e drept, preşedinte al Ungariei, merge pe aeroportul din Târgu-Mureş cu un avion – de ce nu? – militar.
Şi, hai să zicem că la Târgu-Mureş, pe aeroport, pot veni şi alte avioane, încât ora de sosire a fiecăruia are importanţa ei. Dar dinamicul privat de la Budapesta anunţa şi că se duce până la Autoguvernarea Harghita. Şi că ţine o cuvântare într-o localitate unde sfinţeşte un monument pe care el l-a comandat. Autorităţile române nu puteau să nu afle aceste hotărâri ale Budapestei. Preşedintele Ungariei nu spunea că intenţionează să meargă în România, şi anume în Ardeal, şi anume în judeţul Harghita, şi anume în comuna Cozmeni, şi anume la cimitir, nu, ambasada Ungariei încunoştinţa parcă pe agenţii de circulaţie din zona respectivă ce face, nu ce vrea să facă, nu ce ar dori, ci programul său, stabilit cu precizie.
Totuşi, care Autoguvernare Harghita? Există un judeţ cu acest nume.
Există o apă minerală cu acest nume, există nişte munţi cu acest nume.
Autoguvernarea Harghita nu există decât în dicţionarul revanşei şi al provocării. Cum ar fi putut România să-l ajute pe preşedintele Ungariei să ajungă într-o zonă care nu există?
În urmă cu câteva săptămâni, preşedintele României şi preşedintele Ungariei au avut, la Budapesta, o conferinţă de presă, în cadrul căreia,
