Anul 2009 este Anul Internaţional al Astronomiei, a hotărât ONU, în cadrul celei de-a 62-a Adunări Generale a Organizaţiei. În acest fel, se marchează 400 de ani de la două dintre cele mai mari realizări din istoria acesteri ştiinţe. În 1609, fizicianul italian Galileo Galilei foloseşte pentru prima oară telescopul pentru a cerceta cerul pe timp de noapte. În acelaşi an, astronomul german Johannes Kepler îşi publică cea mai importantă lucrare,  “Astronomia nova”.

UNESCO, agenţie aflată în subordinea ONU, va coordona activităţile desfăşurate cu această ocazie, alături de Uniunea Astronomică Internaţională. La ceremonia de deschidere, desfăşurată la mijlocul lunii ianuarie la Paris, oraşul unde îşi au sediul central cele două organizaţii, au participat astronauţi, artişti, diplomaţi şi studenţi din domeniul astronomiei din peste 100 de ţări.

Oamenii s-au uitat mereu către cer pentru a găsi răspunsuri la întrebările “Cum am ajuns aici?” şi “De ce suntem aici?” , a declarat, la gala de deschidere a manifestaţiilor, Koïchiro Matsuura, directorul general al UNESCO.   

Ce s-a întâmplat acum 400 de ani

În 1609,  Galileo Galilei (foto) a îndreptat, pentru prima oară, un telescop către cer, pe timp de noapte, ceea ce i-a permis să observe stele şi planete care nu puteau fi văzute cu ochiul liber. Instrumentul folosit de fizicianul italian fusese proiectat de olandezul Hans Lippershey, un producător de lentile din Middelburg care a încercat, fără succes, să-şi patenteze invenţia.

Cu ajutorul telescopului, Galilei a observat, în apropierea planetei Jupiter, trei stele fixe care s-au dovedit a fi sateliţii acesteia. Totuşi, ideea că existau corpuri cereşti care orbitau în jurul unei alte planete era greu de acceptat la acea vreme, deoarece contrazicea principiile Cosmologiei Aristotelice. Conform acest