Sociologul Vasile Zărnescu consideră că folosirea termenului "rom" constituie un atentat la imaginea României şi atrage atenţia că, pentru străini, între a vorbi în limba "romanes" şi a vorbi "romaneste" nu este nici o diferenţă semnificativă, având în vedere că multe documente nu au diacritice. Într-un articol publicat în Lumea magazin în 2005, sociologul Vasile Zărnescu explică că denumirea de rom/rrom nu are nici o legătură cu ţiganii, ci este o acţiune deliberată care are ca scop compromiterea României în Occident. "În presa din Occident, când se relevă infracţiunile comise acolo de ţigani, nu se vorbeşte despre «ţigani veniţi din România», ci despre «români». De aici şi încercările de a «expatria» în România şi ţigani din alte ţări, sub pretextul că nu mai ştiu româneşte, fiindcă ar fi plecat de multă vreme din România", scrie sociologul Zărnescu.
El subliniază că mulţi dintre liderii ţiganilor utilizează în vorbirea lor, cu naturaleţe, denumirea de ţigan, dovadă că încă nu s-au obişnuit cu "hibridul" rrom, impus de anumite grupuri de presiune. "Dacă nu era propaganda făcută în presa audio-vizuală, căci pe aceea scrisă ei nu o citesc, cvasitotalitatea ţiganilor nici nu ar fi ştiut că sunt romi sau rromi, căci ei se ştiu dintotdeauna ca fiind doar ţigani", scrie sociologul. El arată că denumirea de "ţigan" nu are nimic peiorativ, ci că, dimpotrivă, are o conotaţie generică – şi deci no-bilă –, căci dezvăluie originea cu care etnia se mândreşte.
Zărnescu arată şi cum s-a ajuns la utilizarea termenului "romanes" pentru a desemna limba vorbită de ţigani. "Prin anii 1994-1995, un Institut de Sondare a Opiniei, stipendiat de Fundaţia Soros, a difuzat – îndeosebi printre şefii unor instituţii de stat – un chestionar pe teme socio-economice, în care, dintre toate cele vreo 15 minorităţi, întrebările nu se refereau decât la ţigani, denumi
