Muzeul de Etnografie aduce în atenţia braşovenilor, printr-o expoziţie inaugurată ieri, un alt ritual braşovean păstrat din străbuni - „Plugarul” din Vad. Evenimentul de ieri a avut ca invitaţi speciali un grup de săteni din Vad, care au vizionat, în deschiderea expoziţiei un scurt film ce surprinde ritualul aşa cum este el practicat acum. Filmul a fost realizat în 2008, când etnologii braşoveni au „mers pe teren”, la faţa locului. „Ne-am pus întrebarea de ce acest obicei mai dăinuie, deşi în alte sate el a fost uitat. Dar, Vadul a fost un sat grăniceresc, ceea ce înseamnă că oamenii erau mai liberi, nu erau iobagi, iar pământul le aparţinea. Şi pentru că erau stăpâni pe pământ, de aici vine şi dragostea lor pentru pământ. De asemenea, deşi mulţi vădeni au plecat în America sau în Bucureşti, s-au întors totuşi. Conştiinţa valorii locului de origine chiar şi în 2008 este prezentă. «Plugarul» este un obicei foarte complex, cu semnificaţii profunde, o mândrie a judeţului şi a zonei de S-E a Transilvaniei, pentru că are puterea de a se autorevigora, o dată cu reîntoarcerea celor plecaţi”, a declarat Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie Braşov. În fapt, „Plugarul” este un ritual cu puternice semnificaţii magice. În Ţara Făgăraşului este cel mai important obicei agrar de invocare a fertilităţii. Plugarul este primul fecior care a ieşit în primăvară cu plugul la arat. Feciorul este vătaful mic din ceata de feciori constituită la Crăciun. Ceremonialul propriu zis se desfăşoară în a doua zi de Paşte, când cel ales era „îmbrăcat” cu legături de paie şi holdă verde. Astfel împodobit, acesta era urcat pe o grapă, unde stătea în picioare sprijinit într-o furcă. Apoi era luat cu tot cu grapă pe sus de 4-6 flăcăi şi dus până la râu. Aici era scufundat de patru ori, în cele patru zări, după care, ajutat de ceilalţi feciori, începea să-i stropească pe sătenii aşezaţi de-o p