În ciuda îndemnului lansat băncilor de preşedintele Traian Băsescu referitor la micşorarea dobânzilor, acestea nu schiţează nici un gest. Asta în ciuda faptului că în urma acordului cu FMI acestea sunt primele care beneficiază de avantaje.

După cum au declarat, pentru Gândul, anumite surse apropiate negocierilor din evaluarea FMI, România va avea în 2009 o scădere economică de 4% şi un deficit bugetar de 4,7%, în condiţiile în care actualul buget a fost construit pe o creştere economică de 2,5%. O parte din banii luaţi de la FMI vor fi direcţionaţi către sistemul bancar. Ţara noastră va anunţa zilele viitoare că împrumută aproape 19 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi FMI. 12 miliarde vin doar de la Fond şi ajung la BNR, de unde vor fi folosiţi pentru stabilizarea cursului şi pentru a fi injectaţi în sistemul bancar. Reprezentantul ţării noastre la FMI, Mihai Tănăsescu, a motivat faptul că banii vor fi „injectaţi" în sistemul bancar şi, pentru ca băncile să nu plece din ţară cu lichidităţile pe care le vor avea, România va încheia un acord cu băncile-mamă în acest sens.

Acordul cu FMI ar trebui, în mod normal, să dea un impuls creditării, în condiţiile în care de mai multe ori, oficialii români, în frunte cu Traian Băsescu, puneau în temă băncile, la întâlnirile cu şefii acestora, să scadă şi dobânzile în legătură cu acest aspect. În ciuda îndemnului lansat băncilor de preşedintele Traian Băsescu referitor la micşorarea dobânzilor, acestea nu schiţează nici un gest. Asta în ciuda faptului că în urma acordului cu FMI acestea sunt primele care beneficiază de avantaje.

După cum au declarat, pentru Gândul, anumite surse apropiate negocierilor din evaluarea FMI, România va avea în 2009 o scădere economică de 4% şi un deficit bugetar de 4,7%, în condiţiile în care actualul buget a fost construit pe o creştere economică de 2,5%. O parte