Oamenii care isi duc persoanele iubite, dar bolnave intr-o stare terminala, sa moara in strainatate nu ar trebui acuzati de suicid asistat, potrivit unui amendament la legea eutanasierii din Marea Britanie.

Patricia Hewitt, fost secretar de stat in Sanatate, si Kevin Barron, presedintele consilului de sanatate, cer politicienilor sa puna capat condamnarii celor care isi ajuta familia sau prietenii sa se eutanasieze, initiativa ce ar trebui luata in toate tarile europene.

Oamenii care ii sustin pe cei fara sanse de supravietuire sa isi termine viata intr-un mod care nu doare nu ar trebui aruncati dupa gratii, scrie The Telegraph.

In prezent, persoanele care asista la suicid primesc pana la 14 ani de inchisoare. In plus, multi britanici dintre cei care s-au dus cu rudele la clinica elvetiana Dignitas au fost arestati imediat ce au ajuns inapoi in tara.

"Pe termen lung, avem nevoie de un act normativ care sa schimbe legea si sa permita celor foarte bolnavi sa aiba dreptul sa aleaga daca vor sa mai traiasca sau sa moara. Intre timp, sper ca amendamentul pe care l-am initiat sa fie aprobat de Parlament", a spus Hewitt.

Exista tari in care suicidul asistat medical este o practica legala: Olanda, Elvetia, Belgia si unele state din SUA, precum Oregon.

Dreptul la moarte?

Ce-i drept, complicitatea la moarte contravine atat Juramantului lui Hipocrate, cat si principiului si datoriei de a nu face rau, angajamentului de a face bine si de a proteja viata umana.

Pe de alta parte, nu sunt putine persoane care baga cat mai in fata urmatorul argument: "daca am dreptul la viata, automat am dreptul si la moarte".

Asadar, avem sau nu dreptul sa murim demni atunci cand nu se mai poate face nimic, avem dreptul sa alegem moartea suferintei, avem dreptul, de fapt, sa alegem?