Până şi Sorin Roşca Stănescu, un susţinător al schimbării impuse de Dinu Patriciu partidului său de tip SRL, se vede obligat să observe că recenta reuniune a forului conducător al PNL n-a dezbătut şi n-a adoptat vreun document menit a stabili politica partidului în dificilul an 2009.
Noi însă am adăuga că reuniunea cu 1.400 de delegaţi de la Bucureşti n-a stabilit nici măcar lucrul pentru care a fost convocată: candidatul PNL la Preşedinţia României.
Şi asta din simplul motiv că acest congres a fost convocat doar pentru a-l debarca pe Călin Popescu Tăriceanu.
Congresul Extraordinar reprezintă astfel punctul culminant al unei ample acţiuni de răsturnare a lui Călin Popescu Tăriceanu din fruntea partidului. A lui şi a echipei sale. O simplă retrospectivă a faptelor care au premers Congresului extraordinar de la 20-21 martie 2009 ne-o dovedeşte în chip zdrobitor.
Potrivit articolului 107 din Statutul PNL, Congresul ordinar din 2009 urma să se desfăşoare la cel puţin şase luni de la data ţinerii Delegaţiei Permanente de după alegeri. Admiţând că această Delegaţie Permanentă s-ar fi ţinut imediat după formarea Guvernului, Congresul ordinar ar fi trebuit să se desfăşoare cel mai devreme în iunie 2009.
Un timp după învestirea noului Guvern, în PNL a fost un acord în ce priveşte ţinerea Congresului ordinar. Dat fiind că la acest Congres urma să fie ales şi preşedintele, după ce, în iunie 2008, Călin Popescu Tăriceanu şi-a anunţat intenţia de a candida la un nou post de preşedinte, la 29 decembrie 2009 îşi declara disponibilitatea de a candida şi Ludovic Orban. Întrebat, Crin Antonescu declară că nu s-a decis încă, arătându-se preocupat de "intrarea partidului în noul dispozitiv de luptă, şi anume acela de partid de Opoziţie".
La vremea respectivă, poziţia lui Crin Antonescu se remarca printr-o luc
