Dincolo de sinteza congresului liberal - Tăriceanu a pierdut şi Antonescu a câştigat - rezultatul alegerilor are implicaţii în aproape întreaga clasă politică.

Prima schimbare survine în interiorul partidului, unde „gaşca” lui Tăriceanu ori s-a spart, ori s-a reorientat. Cei care au simţit mai devreme trendul, au trecut cu arme şi bagaje încă înainte de alegeri. Doi dintre stâlpii fostului „regim”, Fenechiu şi Ruşanu, au făcut pasul înapoi, iar mişcarea lor a fost la vedere. Cei care i-au rămas fideli lui Tăriceanu - în special cei din echipa guvernamentală - au fost „raşi” pe toate planurile de voturile din Congres. Cea mai drastică sancţiune a primit-o Cioroianu, cu cele doar vreo 200 de voturi primite pentru BPC, dar şi Meleşcanu, rămas simplu membru, fără a mai fi vicepreşedinte, într-un organism care votează zdrobitor deciziile formulate de noua conducere. „Genocidul” îi afectează şi pe cei care se considerau deja europarlamentari - Renate Weber şi Daniel Dăianu - care cad victime ale schimbării altora şi nu problemelor proprii. Cea mai spectaculoasă rămâne însă eliminarea lui Bogdan Olteanu, cel care a fost, în majoritatea timpului, paratrăznetul lui Tăriceanu şi care a considerat de bun simţ să nici nu-şi mai încerce norocul.

În interior, lucrurile vor continua să se decanteze până când vor apărea mai clar direcţiile politice şi oamenii care le vor pune în operă. Este limpede însă că, prin proporţiile succesului, Antonescu are posibilitatea, cel puţin până la prezidenţialele din toamnă, să „guverneze” autoritar, fără a întâmpina vreo rezistenţă.

Ce se întâmplă în afara partidului? Desigur, cel mai interesat de rezultat părea preşedintele Băsescu, al cărui lung duel cu şeful Guvernului a identificat o majoră nepotrivire de caracter. Paradoxal, Băsescu pierde prin eliminarea lui Tăriceanu! El se vede lipsit de ţinta spre care-şi proiecta sist