Arta organizării muncii casnice, grija de a păstra în ordine încăperile locuinţei, de a mobila cu pricepere şi bun-gust şi, nu în ultimul rând, arta gătitului constituiau în 1989 coordonatele educaţiei unei tinere care dorea să-şi întemeieze o familie. "Cartea tinerelor gospodine" încerca să adune sfaturi despre cum trebuia organizată locuinţa, despre alimentaţia raţională, ştiinţifică, comportarea civilizată în toate circumstanţele vieţii, sfaturi cosmetice, de masaj, de acordare a primului ajutor.

Am selectat câteva sfaturi legate de bucătărie, valabile în mare parte şi astăzi. Iată de pildă ce recomandau autorii Smaranda Sburlan şi Valeriu Manta referitor la mobilarea bucă­tăriei: "Friza de dulapuri aşe­zată di­rect pe pardoseală, care să în­globeze şi chiuveta, sau suspen­darea pe perete la înălţimea potri­vită sunt arhisuficiente într-o bucă­tărie. Dacă dimensiunile permit, mobilierul bucătăriei poate fi completat cu cel pentru servitul mesei. Un dispozitiv special sau chiar masa va servi şi la călcatul rufelor. În cel mai îndepărtat colţ faţă de sursa de căldură şi de fe­reastră va fi aşezat frigiderul. Zona de preparare propriu-zisă a mân­că­rurilor se concretizează în existenţa unui aragaz cu gaze, electric sau mixt, bine­înţeles cu cuptor". Nu lipsesc nici sfaturile legate de igiena în bucă­tărie: "Orice gospodină care ţine la curăţenie nu-şi permite ca în cuptorul aragazului să facă un de­pozit de tigăi cu resturi de gră­sime, de cratiţe ale căror spălare se amână nemotivat. Cuptorul trebuie păstrat curat cu aceeaşi grijă cu care sunt întreţinute placa suport a fo­curilor, capacul sau exteriorul ara­gazului. În ce priveşte planul de spălat în bucătărie, ideale sunt chiu­vetele cu două cuve: una pentru spălat vesela, a doua pentru limpe­zit. La robinetul chiuvetei se pune un mic duş cu furtun flexibil, care va asigura o bună limpezire a vase