"Aaaaa, păi eu aveam trompele înfundate şi nu puteam să fac copii. Mai mult decât atât: soţul meu, care era şofer pe tir, era mereu plecat. Aşa că atunci când venea din desele lui delegaţii, na, ce să zic, venea, «făcea prăjituri» cu mine, c-aşa ne ziceam noi (a murit, săracul) şi nu ieşea nimic din cuptor. Ca să zic aşa, dacă-nţelegi ce vreau să zic". "Înţeleg, înţeleg."

"Şi cam asta, dragă, şi tot băgam făină, tot băgam mălai în prăjitura aia şi nimic, da' nimic, mai puneam şi o tonă de praf de copt, că trebuia să iasă o ditamai prăjitura din ingredientele alea, da', ce să zic, nu ieşea nimic. Şi odată am vorbit eu cu o prietenă, că eram casnică şi aveam mult timp liber, vorbeam, zic, o dată cu o prietenă şi-mi zicea că de ce nu rămân şi eu însărcinată, că, uite, ea are trei copii, eram tânără, nu pot să spun că eram foarte urâtă, eram chiar drăguţă, dacă-ţi arăt nişte poze cu mine mori, nu alta, bărbată-miu mă iubea, era mort după mine, în fine, nu mai zic de asta, dragă, şi nu-ţi zic că mă duc la doctor, acolo, la Universitar, la Municipal sau cum îi zice, şi-mi zice ăsta, drăguţă, că cică am trompele-nfundate! E, zi şi tu, na! Şi mi le desfundă el...". "Cum vi le-a desfundat?" "Păi cu pompa, cum să mi le desfunde?" "Haideţi, doam­nă, fiţi serioasă."

"Ei, mai glumesc şi eu, că dacă n-aş glumi aş înnebuni, păi mi-a dat nişte pastile, să ştii, şi mi-a zis că, dacă nu merge aşa, o să intervină el nu-ştiu-cum, că n-a mai fost nevoie, a venit bărbată-miu, «am făcut prăjituri», şi nu-ţi spun ce prăjiturică am scos din cuptor, un băiat. Îl am şi acum, dacă-ţi vine să crezi. E de vârsta lu' mata. Şi pe urmă am făcut la prăjituri de-a trebuit să mai dau şi pe la alţii, că erau prea multe şi ne creştea colesterolul, îţi dai seama.

Mă, da' aşa ce mi-a desfundat doctorul ăla trompele, că, nu, serios, mai voiam şi io o pauză. Am făcut