La numai patru zile de la eşecul usturător de la Constanţa, în faţa Serbiei, prima reprezentativă se află în faţa unui nou examen dificil, partida de la Klagenfurt, cu Austria. Este al cincilea meci din actuala stagiune pentru turneul final de anul viitor, din Africa de Sud. Cu acest meci, tricolorii parcurg jumătate din traseul spre o nouă ediţie a mondialului. Dacă înainte de meciul cu sârbii, soarta lui Piţurcă încă mai atârna de un fir de păr - „ori baţi, ori pleci” -, la partida din această seară, situaţia lui pare pecetluită, indiferent de rezultat. Nimeni nu mai poate să se gândească că tricolorii ar mai avea o şansă de a merge măcar la baraj, pentru că de primul loc nu mai poate fi vorba. Mai sunt numai şanse matematice. S-a vehiculat chiar situaţia că s-ar mai putea califica dacă ar câştiga toate cele şase meciuri pe care le mai au de disputat. Tricolorii mai au de disputat patru meciuri în deplasare, azi, la Klagenfurt, cu Austria, apoi cu Lituania, la Kaunos, cu Franţa, la Paris, şi returul cu Serbia, de la Belgrad. Acasă va fi returul cu Austria şi cu Insulele Feroe.

Fanii cer înlocuirea lui Victor Piţurcă. Sunt şi voci autorizate care-l consideră depăşit. Câte o voce răzleaţă opinează pentru păstrarea până la terminarea mandatului, în speranţa formării unei echipe de viitor.

Dar oare numai Piţurcă poartă toată vina ratării (mai mult ca sigur) calificării? Aproape de fiecare dată în ultimii ani se invocă lipsa unor componenţi din cauza indisponibilităţilor, pe diferite motive. Aria de selecţie este redusă. Rareori mai apare câte o floare din grădina atât de săracă a fotbalului autohton, dar neavând loc în echipa mare, pentru că locurile sunt ocupate de stranieri, unele se ofilesc. Echipele de juniori nu mai produc, pentru că, în cele mai multe cazuri, se pregătesc pe unde apucă şi evoluează în campionat numai pentru că sunt obligate cluburile