Integrarea în şcolile de la oraş a copiilor din mediul rural capabili de performanţă s-a lovit de reticenţa părinţilor, de lipsa fondurilor şi de întârzierea unei metodologii de selecţie. Sursa: Codrin Prisecariu

Programul de selecţie şi integrare a copiilor din şcolile de la sat capabili de performanţă, lansat cu mare tam-tam de fostul ministru al educaţiei Cristian Adomniţei, la început de campanie electorală, a eşuat încă din primul an de la implementare.

Potrivit datelor oficiale, doar în 16 dintre cele 41 de judeţe ale ţării au existat înscrieri în program, iar din cele 1.200 de locuri, anticipate iniţial de către autorităţi, au fost ocupate doar 167.

În unele judeţe, situaţia a prins chiar accente umoristice: din clasa standard, de 25 de copii, mult visată de reprezentanţii ministerului de la Bucureşti, au rămas nu mai mult de unul sau doi elevi super dotaţi de la sat. Mai mult, nici până la această dată, sumele promise ca „Burse ale Guvernului României” nu au ajuns la destinatari, micuţii fiind întreţinuţi din fonduri de la nivel local sau ale şcolilor.

„Inteligenţa nu se naşte numai la oraş. A trecut prin parlament o lege care dă dreptul ca, în fiecare judeţ, să fie selectaţi din mediul rural cei mai inteligenţi copii care au terminat clasa a IV-a. Ei vor fi transferaţi în şcolile din mediul urban, (…) pe cheltuiala Ministerului Educaţiei”. Aşa grăia Cristian Adomniţei, fost ministru al educaţiei, la momentul implementării programului.

Şi săraci, şi deştepţi

Ideea era următoarea: în fiecare judeţ, până la începutul anului şcolar 2008-2009, trebuia înfiinţată o clasă la o şcoală de elită, formată din 25 de copii capabili de performanţă din mediul rural şi ale căror venituri să nu fie mai mari de o treime din salariul mediu pe economie. Adică şi săraci, şi deştepţi. Condiţii care s-au