Sunt la ExCel Centre in Londra, acolo unde se desfasoara summit-ul G20 si mi-am propus sa va povestesc cam ce se intampla in spatele a ceea ce vedeti la televizor sau cititi in ziare, lucrurile care nu apar in stiri. Lucruri din "bucataria interna", din sala de presa. Jurnalistii nu au acces la sesiunile plenare, se fac doar pool-ul de presa pentru fotoreporteri si cameramani, ca la orice mare summit.

Totul e organizat ca la carte si nu ai cum sa te ratacesti daca urmezi indicatiile din ghidul pentru jurnalisti. De la statia de tren politistii te indruma spre un cort alb, acolo unde arati confirmarea acreditarii si un act de identitate, dupa care esti transportat cu un autobuz spre ExCel. Si mergi o gramada, pe strazi pustii, treci de o serie de filtre de politie si in final ajungi la centrul de acreditare. Iti ridici legitimatia si din nou esti imbarcat intr-un autobuz, care te duce la centrul unde are loc efectiv conferinta.Elicopterele survoleaza zona, iar manifestantii sunt departe de cladirea ExCel. Privind CNN sau BBC ai impresia ca sunt foarte aproape, insa ei sunt la o distanta considerabila de cladire, in spatele unor cordoane de politisti si a unor garduri. Sunt vreo 300-400 de persoane foarte pasnice, iar revendicarile lor sunt mai degraba politice. Lipsesc anarhistii de ieri (miercuri) din City.Centrul media este imens, ar trebui sa fie 1.200 de locuri la mese, insa sunt mult mai multi jurnalisti. Eu n-am gasit loc la un astfel de post de lucru, asa ca am dat buzna peste niste mexicani si i-am rugat sa ma lase sa folosesc o priza pentru laptop. Am inceput sa le turui in engleza ce vroiam, prietenoasa, dupa care unul imi raspunde in spaniola ca nu vorbeste engleza. Asa ca am folosit limba gimnastica si i-am aratat ca vreau sa folosesc o priza. Ne-am inteles perfect. Am devenit "compagnera" lor. Dar n-am gasit unul care sa imi vorbeasca in englez