Ieri, summitul G20 de la Londra, astazi summitul NATO de la Strasbourg. Daca va ganditi ca G20 este un cadru excentric, ar trebui sa va uitati la NATO care, la momentul in care isi celebreaza 60 de ani de existenta, este incapabila sa isi anunte noul secretar general ca urmare a opozitiei Turciei fata de alegerea premierului danez Ander Fogh Rasmussen, din cauza unor benzi desenate satirizandu-l pe profetul Mahomed.
SUA si Marea Britanie sunt in dezacord cu majoritatea restului membrilor Aliantei cu privire la nivelul angajamentului militar in Afganistan, acuzandu-i pe acestia mai mult sau mai putin voalat de lasitate, pentru ca, asemenea germanilor, se dau inapoi de la luptele reale.
Este parerea exprimata de jurnalistul Adrian Hamilton intr-un editorial publicat in cotidianul britanicThe Independent. Totodata, intre vechii membrii ai Europei de Vest si noii membri din Europa de Est exista un dezacord cu privire la cum sa trateze Rusia si daca sa incurajeze Ucraina sa adere la structurile Aliantei.
Spania s-a retras fara a se consulta de la misiunea in Kosovo si chiar si vestile bune, cum ar fi intoarcerea Frantei in structura de comanda a NATO, au generat sentimente amestecate cu privire la motivatia acesteia. Daca NATO ar fi fost o familie, ea ar fi devenit una disfunctionala, iar daca ar fi fost o afacere, am fi spus ca i-a venit vremea sa falimenteze, este de parere publicatia britanica.
Declaratie finala de ochii lumii
Analogia cu familia serveste probabil cel mai bine atunci cand vine vorba de summitul din 3-4 aprilie, deoarece, in pofida tuturor antagonismelor reciproce si a geloziilor, membrii NATO vor sa dea impresia ca fac parte dintr-o unitate mai larga. De asemenea, fara indoiala ca va fi gasita o formula verbala pentru a aplana din diferente.
Participantilor reticenti la aventura NAT
