Relaţia de cuplu presupune întotdeauna o adaptare pe care fiecare membru trebuie să o traverseze. Uneori însă, cei doi parteneri nu reuşesc să treacă prea bine de „probele“ psihice la care sunt supuşi şi apar despărţirile care amplifică patologii latente. Este evident că un divorţ sau o despărţire sunt rareori trăite fără a lăsa urme în subconştient. De cele mai multe ori, despărţirile, spun psihologii, provoacă răni adânci în suflet, sentimentul de abandon şi pierderea încrederii în sine. Ruptura unui cuplu poate fi determinată însă şi de tulburări psihice preexistente, afirmă specialiştii.

„Chiar dacă se despart, partenerii petrec foarte mult timp în speranţa refacerii relaţiei lor“, arată Serge Hevez, un celebru psihanalist care i-a alcătuit şi preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, un portret psihologic. „Aceasta şi din cauză că o relaţie nu se desface la fel de uşor pe cum se face“, susţine psihologul. „Iluzia timpurilor moderne este că relaţiile sunt inutile şi pot fi aruncate, ca şi cum ai arunca la coş un obiect“, constată Hevez.

Însă problema este mult mai complexă, deoarece relaţiile pe care le construim în timpul vieţii rămân întipărite în subconştient. „Păstrăm ceva din celălalt în noi şi, la rândul nostru, proiectăm asupra celuilalt o parte din noi. Desfacerea acestor legături nu se poate face de pe o zi pe alta, ci necesită un veritabil travaliu psihologic, în profunzime şi cu foarte multă răbdare, à la long, asupra propriei persoane“, explică specialistul.

Este nevoie de foarte mult timp pentru a reflecta asupra propriilor gânduri şi sentimente, pentru a descoperi ce se petrece cu adevărat în suflet, pentru a te raporta la cei din jur, sfătuieşte Hefez. În cele din urmă, o despărţire necesită o perioadă de doliu după relaţia pierdută. Din păcate, numeroase cupluri pierd foarte mult timp să-şi regleze conturile