În goana sa de a urbaniza România, Nicolae Ceauşescu a făcut un mare defavor localităţilor mai mari, transformate atunci în urbe. Sursa: Răzvan Vălcăneanțu
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) exclude, din start, prin măsura 322 (renovarea şi dezvoltarea satelor), 68 de oraşe din România care au sub 10.000 de locuitori, dar ca nivel de dezvoltare sunt asemănătoare cu un sat. „A fost o solicitare din partea oraşelor foarte mici pe care nu am reuşit să le acoperim din cauză că aceste proiecte se referă doar la zona rurală.
Nu s-a reconsiderat problema spaţiului rural în Uniunea Europeană (UE) pentru că s-a crezut că România nu ar intra într-o altfel de zonă”, ne-a declarat Octavian Alic, directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Acesta a spus că dacă ar fi să redefinim criteriile din PNDR, s-ar fi constatat că ţara noastră ar fi avut 90% spaţiu rural.
Multe proiecte au fost respinse
Multe sate din zona Moldovei s-au înghesuit să obţină finanţare, dar proiectele le-au picat pentru că nu se puteau susţine financiar după ce primeau banii. Pe măsura 322, interesul a fost deosebit mai ales că foarte multe primării lucraseră anterior pe SAPARD. „Renovarea şi dezvoltarea satelor” are o alocare de fonduri pe 2007-2013 cât a avut întregul SAPARD, de 1,5 miliarde euro. „La nevoia de finanţare a României aceşti bani nu au fost suficienţi pentru că a existat o competiţie acerbă între sate pentru fonduri”, ne-a mai declarat Octavian Alic. El spune că proiectele integrate au avut şi părţi bune dar şi rele.
„I-am învăţat pe primari să gândească integrat, în sensul că să-şi rezolve problemele de apă-canal, drumuri, dar şi reabilitări de clădiri de patrimoniu sau alte tipuri de intervenţii precum realizarea de case de bătrâni sau clădiri after-school”, spune re
