La sfârsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, imaginea fotografica inca nu reusise sa se impuna in arsenalul propagandistic, grafica de compozitie fiind instrumentul preferat pentru transmiterea mesajelor create de marile industrii de propaganda prin afise, carti postale, diverse ilustratii de revista si ziar.
Tehnica fotografica si tipografica a acelei epoci nu permitea transpunerea intr-un limbaj vizual simplu, elocvent si convingator a tuturor nuantelor, rasturnarilor, echivocurilor, dramatismelor, uriasei varietati de subiecte propagandistice vehiculate de americani, sovietici, germani, britanici, italieni… Au ramas celebre (si creatoare de gen artistic) afisele de propaganda sovietica mobilizatoare realizate in Marele Razboi pentru Apararea Patriei si care au stârnit admiratia ministrului britanic al informatiilor, lordul Beaverbrook, pe timpul vizitei acestuia la Moscova, in 1941.
Pentru a reusi imposibilul, adica o rasturnare imagologica la scara nationala prin transformarea dusmanului de moarte bolsevic in aliatul providential, comunistii români proaspat iesiti din ilegalitate, puscarii sau stagii moscovite nu s-au jenat sa arunce pe piata cele mai aberante constructii propagandistice. Miza era enorma: instaurarea unui regim comunist antinational asupra unui popor care prin natura sa era crestin si nebolsevizabil si care, pâna mai deunazi, luptase cu inversunare in Razboiul Sfânt impotriva anticristului de la Rasarit.
Primele produse românesti de propaganda comunista de dupa 23 august au urmat, evident, linia stilistica, grafica si conceptuala a Moscovei, ce se dovedise a fi un succes. Pentru a-l face acceptat de catre români pe teribilul Stalin, pe o carte postala editata la sfârsitul anului 1944, imaginii acestuia in efigie i-a fost transferat capitalul de simpatie de care se bucura in primul rând tânarul si curajosul rege
