Mircea Mihăieş: "Tragedia de la Chişinău nu e, mă tem, decât preambulul unei vaste repoziţionări ideologice la nivel internaţional."

Criza energetică, refacerea puterii militare a Rusiei, agresivitatea autogeneratoare a lui Putin, laşitatea cvasigeneralizată a politicienilor occidentali, triumful corectitudinii politice (adică a făţărniciei miloage) în relaţiile dintre indivizi şi state au dus la anularea anticorpilor necesari în lupta cu violenţa, abuzul şi dictatura. Planeta şi l-a dorit atât de mult pe Obama, salvatorul băncilor, uliul păcii, strategul prompterelor, încât nu vede găunoşenia implacabilă a individului. Ajuns la Casa Albă, constatăm că discursurile bine ticluite nu-i mai folosesc la nimic, iar soluţiile ce păreau invincibile pe hârtie nu valorează nici cât o ceapă degerată în planul vieţii reale.

Sunt vremuri bune pentru terorişti. Orice aventurier, orice asasin cu o armată la dispoziţie şi bani în conturi poate face tot ce-i trece prin minte. Pentru că paznicii planetei (şi mai ales paznicii Europei) dorm. Făţărnicia, minciuna, dubla măsură n-au avut trecere mai mare decât în aceste zile de apus ale valorilor europene. Analişti serioşi explică lipsa de reacţie a cancelariilor europene faţă de atrocităţile din Moldova prin vacanţa de Paşte. Dar de când îşi iau politicienii vest-europeni liber de Paşte?! De când au ei respect pentru credinţă? Doar le ştim ura spumegândă faţă de creştinism şi umanism, din vremea refuzului ca ele să figureze între valorile fondatoare ale Europei! În teorie, vrem o Europă puternică. În practică, edificăm o Europă uscată, cheală de orice atribut, ca un vreasc rămas de la ultimul foc de tabără al democraţiei.

Duplicitarismul pestilenţial a fost rapid îmbrăţişat şi la noi. Era greu pentru cel poreclit „Prostănacul” să se abţină în astfel de momente. Aberaţia e cu siguranţă inspirată de